imagini natura desktop 2
Publicat de adrianbratiloveanu on Aug 24, 2010
Pentru aceia dintre voi care au rabdarea sa caute printre mii de wallpapers le recomand : www.wallpapers-room.com si www.ewallpapers.eu , sper sa va placa …
Aerografia arta sau magie
Publicat de adrianbratiloveanu on Aug 12, 2010
Aerografia este o tehnica moderna de pictare ce implica folosirea unui dispozitiv numit aerograf . Aerograful pulverizeaza vopsea folosind un jet de aer , cu ajutorul unui mic compresor . Artistul are posibilitatea sa regleze cantitatea de vopsea pulverizata , cu ajutorul unui buton . In ultimul timp aerografia este folosita pentru decorarea / personalizarea motocicletelor si autoturismelor , pentru a le conferi un plus de stralucire .
Desi aerograficienii sunt artisti veritabili , in randul lor s-au strecurat o serie de indivizi care nu fac arta ci bataie de joc din bunurile supuse personalizarii . Cum? Prin faptul ca ei nu picteaza , nu depun efort creativ ,nu isi folosesc talentul artistic ci doar LIPESC STICKERE de diverse dimensiuni pe acea masina , casca , motocicleta in cauza . Daca va intereseaza sa aveti o opera de arta pe autoturismul dumneavoastra apelati la un specialist , stickere va puteti lipi si singuri fara sa dati bani aiurea . Aceia care doresc sa afle mai multe despre aceasta arta , sunt rugati sa posteze comentarii si sugestii la acest post .
Maladia Alzheimer si vederea
Publicat de adrianbratiloveanu on Aug 11, 2010
Un studiu organizat de catre Universitatea din Michigan a descoperit legatura intre aceasta maladie dementa , conoscuta sub denumirea de Alzheimer si vederea indivizilor bolnavi . Studiul s-a desfasurat in perioada 1992-2005 pe 625 de persoane . Doctorul Mary A.M. Rogers , autoarea studiului a aratat ca predispusi spre dementa sunt persoanele cu diverse afectiuni oculare netratate . Prin netratarea acestor afectiuni se impiedica bolnavul sa participe la viata sociala , sa desfasoare activitati ce protejaza functiile cognitive cum ar fi : completarea de rebusuri , puzzle , cititul , practicarea jocurilor de societate etc .
In acest studiu se sugereaza ca tratarea afectiunilor oculare prin utilizarea ochelarilor de vedere , transplant corneal , insertii de cristalin artificial etc pot preveni instalarea maladiei Alzheimer la varstnici .
http://www.care2.com/greenliving/the-link-between-alzheimers-and-eyesight.html
Sa ne amintim de geniul lui Eminescu
Publicat de adrianbratiloveanu on Aug 6, 2010
O poezie izbitor de actuala , Imparat si Proletar a marelui Mihai Eminescu vreau sa v-o dedic si sa va invit sa va bucurtati alaturi de mine de mesajul ei …
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.
Ah! – zise unul – spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? – Ce-i tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii – ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebuie să fie braţe tari,
A statelor greoaie cară trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.
Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.
Religia – o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?
Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi…
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.
Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân.
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?
Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi.
Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere
Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.
Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă,
Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug;
Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.
Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?
Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri,
Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâne,
Copilelor pătate mizeria-n ruşine…
Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!
De lege n-au nevoie – virtutea e uşoară
Când ai ce-ţi trebuieşte… Iar legi sunt pentru voi,
Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.
Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!
Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice,
Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfecţiei umane şi ele fac să pice
În ghearele uzurei copile din popor!
Sfărmaţi tot ce aţâţă inima lor bolnavă,
Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund,
Zvârliţi statui de tirani în foc, să curgă lavă,
Să spele de pe pietre până şi urma sclavă
Celor ce le urmează pân’ la al lumii fund!
Sfărmaţi tot ce arată mândrie şi avere,
O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urât -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr’ de patimi trece în timpul nesfârşit.
Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.
O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi
Ca să vedeţi ce bine prin bine o să ias’;
Nimic… Locul hienei îl luă cel vorbăreţ,
Locul cruzimii vechie, cel lins şi pizmătareţ.
Formele se schimbară, dar răul a rămas.
Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le şoptesc ades,
Plăcerile egale, egal vor fi-mpărţite,
Chiar moartea când va stinge lampa vieţii finite
Vi s-a părea un înger cu părul blond şi des.
Atunci veţi muri lesne fără de-amar şi grijă,
Feciorii-or trăi-n lume cum voi aţi vieţuit,
Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spijă
Pentru acel de care norocul avu grijă;
Nimeni de-a plânge n-are, el traiul şi-a trăit.
Şi boale ce mizeria ş-averea nefirească
Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi;
Va creşte tot ce-n lume este menit să crească,
Va bea pân-în fund cupa, pân’ va vrea s-o zdrobească,
Căci va muri când nu va avea la ce trăi.
……………………………………..
Pe malurile Seinei, în faeton de gală,
Cezarul trece palid, în gânduri adâncit;
Al undelor greu vuiet, vuirea în granit
A sute d-echipajuri, gândirea-i n-o înşală;
Poporul loc îi face tăcut şi umilit.
Zâmbirea lui deşteaptă, adâncă şi tăcută,
Privirea-i ce citeşte în suflete-omeneşti,
Şi mâna-i care poartă destinele lumeşti,
Cea grupă zdrenţuită în cale-i o salută.
Mărirea-i e în taină legată de aceşti.
Convins ca voi el este-n nălţimea-i solitară
Lipsită de iubire, cum că principiul rău,
Nedreptul şi minciuna al lumii duce frâu;
Istoria umană în veci se desfăşoară,
Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău.
Şi el – el vârful mândru al celor ce apasă -
Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut.
De aţi lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă
De răsturnări măreţe, mărirea-i radioasă,
Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi căzut.
Cu ale voastre umbre nimica crezătoare,
Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit,
Cu mintea de dreptate şi bine râzătoare,
Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare,
La jugu-i el sileşte pe cei ce l-au urât.
………………………………..
Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă,
Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt -
Prin limbile de flacări, ce-n valuri se frământ,
Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă,
Evul e un cadavru – Paris al lui mormânt.
Pe stradele-ncruşite de flacări orbitoare,
Suiţi pe baricade de bulgări de granit,
Se mişc batalioane a plebei proletare,
Cu cuşme frigiene şi arme lucitoare,
Şi clopote de-alarmă răsună răguşit.
Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare,
Prin aerul cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ,
Cu păr bogat şi negru ce pe-umeri se coboară
Şi sânii lor acopăr – e ură şi turbare
În ochii lor cei negri, adânci şi desperaţi.
O! luptă-te-nvălită în pletele-ţi bogate,
Eroic este astăzi copilul cel pierdut!
Căci flamura cea roşă cu umbra-i de dreptate
Sfinţeşte-a ta viaţă de tină şi păcate;
Nu! nu eşti tu de vină, ci cei ce te-au vândut!
…………………………………
Scânteie marea lină, şi placele ei sure
Se mişc-una pe alta ca pături de cristal
Prin lunce prăvălite; din tainica pădure
Apare luna mare câmpiilor azure,
Împlându-le cu ochiul ei mândru, triumfal.
Pe undele încete îşi mişcă legănate
Corăbii învechite scheletele de lemn;
Trecând încet ca umbre – ţin pânzele umflate
În faţa lunei, care prin ele-atunci străbate,
Şi-n roată de foc galben stă faţa-i ca un semn.
Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării
Cezaru-ncă veghează la trunchiul cel plecat
Al salciei pletoase – şi-ntinse-a apei arii
În cercuri fulgerânde se pleacă lin suflării
A zefirului nopţii şi sună cadenţat.
Îi pare că prin aer în noapte înstelată,
Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri,
Trecea cu barba albă – pe fruntea-ntunecată
Cununa cea de paie îi atârna uscată -
Moşneagul rege Lear.
Uimit privea cezarul la umbra cea din nouri,
Prin creţi ai cărei stele lin tremurând transpar,
I se deschide-n minte tot sensul din tablouri
A vieţii sclipitoare… A popoarelor ecouri
Par glasuri ce îmbracă o lume de amar:
“În orice om o lume îşi face încercarea,
Bătrânul Demiurgos se opinteşte-n van;
În orice minte lumea îşi pune întrebarea
Din nou: de unde vine şi unde merge floarea
Dorinţelor obscure sădite în noian.
Al lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea,
În inima oricărui i-ascuns şi trăitor,
Zvârlire hazardată, cum pomu-n înflorire
În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire,
Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.
Astfel umana roadă în calea ei îngheaţă,
Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat,
Acoperind cu noime sărmana lui viaţă
Şi arătând la soare-a mizeriei lui faţă -
Faţa – căci înţelesul e-acelaşi la toţi dat.
În veci aceleaşi doruri mascate cu-altă haină,
Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om -
În multe forme-apare a vieţii crudă taină,
Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină,
Dorinţi nemărginite plăntând într-un atom.
Când ştii că visu-acesta cu moartea se sfârşeşte,
Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi
Oricât ai drege-n lume – atunci te oboseşte
Eterna alergare… ş-un gând te-ademeneşte:
Că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi.”
Daca o sa meditam putin la fiecare vers vom constata cu stupoare ca , contine / reda adevaruri foarte dure si greu de acceptat pentru multi dintre noi .
TERAPIA ASISTATA CU ANIMALE
Publicat de adrianbratiloveanu on Iul 23, 2010
Terapia asistata cu animale sau AAT ( Animal-assisted therapy ) este o forma de terapie ce implica uzul animalelor in tratarea pacientilor umani . Acesta forma de terapie este menita sa imbunatateasca functionalitatea fizica , sociala , emotionala si cognitiva a pacientului . Terapia se aplica indivizilor in particular sau reuniti intr-un grup . In cursul derularii activitatilor terapeutice asistate astfel exista de regula evaluatori care monitorizeaza evolutia pacientilor implicati in proces .
In AAT se utilizeaza animale variate ca : pisici , caini , pasari , delfini etc . Beneficiile fizice ale terapiei AAT se rasfrang pe planul motricitatii individului ( un mai bun echilibru , o utilizare mai adecvata a scaunului cu rotile , o imbunatatire a functiilor motorii ) . Printre beneficiile mentale ale terapiei cu animale merita a fi enumerate : o mai buna interactiune verbala intre membrii grupului , cresterea puterii de concentrare a individului , cresterea respectului de sine , scaderea gradului de anxietate , disparitia sentimentului de singuratate etc . Din punct de vedere educational terapia duce la o extindere a vocabularului individului , imbunatateste memoria pe termen scurt si lung .
Terapia asistata cu animale din punct de vedere al genezei a aparut in al 2 lea razboi mondial cand pentru a-si inveseli un camarad de arme ranit , internat intr-un spital din Filipine , niste soldati i-au adus acestuia un terrier . Acesta a fost inceputul…
In tarile civilizate asemenea imagini se vad des in spitale , azile de seniori , pe strada , la noi trebuie mult lucrat inca la capitolul mentalitate si perceperea justa a notiunii de civilizatie .
http://en.wikipedia.org/wiki/Animal-assisted_therapy
http://www.censhare.umn.edu/AAT.html
Snakebites-Piercing
Publicat de adrianbratiloveanu on Iun 15, 2010
Ieri am lansat blogul http://powerboxromania.blogspot.com/, pe care veti gasi cele mai diverse informatii si care este destinat tinerilor de orice varsta . Unul din primele articole este dedicat body artului , respectiv piercingului . Va invitam sa ne vizitati pentru a afla mai multe despre noi la http://powerboxromania.blogspot.com/ .
Rudyard Kipling – Invata
Publicat de adrianbratiloveanu on Iun 10, 2010
Invata de la toate sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi
Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la piatra cat trebuie sa spui
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linistit sa treci
Invata de la toate ,caci toate-ti sunt surori.
Cum treci frumos prin viata,cum trebuie sa mori.
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat
Invata de la viata sa fii mereu curat.
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi
Invata de la ape sa nu dai inapoi
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea
Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea
Invata de la soareca vremea n-o cunosti
Invata de la stele ca-n cer sunt multe osti
Invata de la greier cand singur esti sa canti.
Invata de la luna sanu te inspaimanti
Invata de la vulturi,cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei
Invata de la floare sa fii gingas ca ea
Invata de la oaie sa ai blandetea sa
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor
Invata de la toate,ca totu-i trecator
Ia seama, fiu al jertfei prin lumea-n care treci
sa-nveti din tot ce piere,cum sa traiesti in veci
Justitie in Iran:ochi pentru ochi
Publicat de adrianbratiloveanu on Mai 27, 2010
Ameneh Bahrami candva era o tanara frumoasa , plina de vise si de dragoste de viata . Se bucura de hobbiurile ei fotografia si calatoriile in natura . Lucrand pentru o companie de produse farmaceutice a reusit sa devina independenta financiar si era tot mai aproape de visul ei , de se casatori cu un barbat pe care sa il iubeasca si nu de unul impus de familie pe care sa nu il iubeasca cu adevarat . Dupa cea a fost ceruta de sotie de mai multi pretendenti ea i-a refuzat pe toti in asteptarea dragostei adevarate . Acum cativa ani unul din pretendentii ei de ciuda ca a fost refuzat i-a aruncat bietei femei o galeata cu acid sulfuric in cap lasand-o oarba si desfigurata .
Justitia iraniana nu a ramas cu mainile in san si in Noiembrie 28, 2008 l-a condamnat pe infractor in baza principiului “ ochi pentru ochi ” sa i se picure si lui in fiecare ochi 5 picaturi de acid sulfuric pentru a ajunge si el orb ca si femeia pe care el a condamnat-o la intuneric .
Atacul femeii a avut loc in anul 2004 cand tanara era studenta la Universitatea de Electronica din Teheran . Ea il cunoscuse pe pretendentul ei Movahedi in 2002 care dupa ce a inteles ca nu are nicio sansa in a cuceri inima femeii a inceput s-o urmareasca pana cand intr-o zi a savarsit barbaria , luandu-i lumina ochilor , frumusetea si distrugandu-i viata pe vecie .
Cum vi se pare sentinta pronuntata de instanta iraniana ? Dreapta sau prea dura ?
http://adrianbratiloveanu.ecosapiens.ro/wp-admin/post-new.php
http://forum.ebaumsworld.com/showthread.php?t=288236
wallpapers natura telefon 170×220
Publicat de adrianbratiloveanu on Mai 24, 2010
Wallpaperuri stranse de ici si colo pentru cine nu are timp si nu stie sa le caute . Dati save as si salvati-le pe desktopul vostru , apoi transferati-le in telefon si folositi-le . Good luck !
Daca va plac scrieti un comentariu . Mersi
Rostopasca si utilitatea ei
Publicat de adrianbratiloveanu on Mai 6, 2010
ROSTOPASCA sau stiintific Chelidonium majus (Fam. Papaveraceae)
poarta si diverse denumiri populare: ai de padure, alandurise, buruiana de cele sfinte, bureti de sangine, galbena, buruiana de negi, buruiana de pecingine, buruiana de tatarca, buruiene sfinte, calce mare, chica maramgie, crucea voinicului, galbinele, godie, harmiaiu, hilindunea, iarba randunicii, laptiuga, mac salbatec, maselarita, negeloasa, oiasca, paparuna, plescanita, salatea, scalce mare, scanteiuta, tatarcele.
Trecem deseori pe langa aceasta planta nesemnificativa la o prima vedere nestiind puterile ei curative miraculoase , desi ea este folosita inca din antichitate in tratarea multor afectiuni cu succes .
Rostopasca este folosita in combaterea
-
negilor,
-
bataturilor,
-
ca adjuvant in tratarea tuberculozei pielii,
-
tratarea ranilor, fistulelor, psoriazisului si
-
fortifica parul
-
cataracta
-
chist ovarian/chisturi
-
cancer piele
In aceste cazuri tratamentul e extern !!!
Alte beneficii alte plantei de rostopasca includ:
-
stimularea digestiei,
-
cresterea asimilarii unor substante precum vitaminele si mineralele,
-
restabilirea tranzitului intestinal
mod deutilizare :
1.Ceaiul de rostopasca este indicat in afectiunile hepatice. Se recomanda consumul a doua – trei cani de ceai pe zi, timp de maxim o saptamana
2.Tinctura se poate folosi pentru tratarea afectiunilor dermatologice precum negi, veruci, bataturi, eczeme , prin ungere repetata
3.Sucul de rostopasca se utilizeaza mai ales in tratament extern . Dupa aplicare se lasa la uscat si se mai aplica un strat si tot asa
Precautii !!!
Supradoza (peste patru grame de planta uscata, luata zilnic, de catre un adult de 75 de kilograme) rostopasca provoaca gastroenterita, tuse, probleme de respiratie, spasme digestive. In doze foarte mari, poate da paralizie temporara si tulburari cardiace.
In cazuri rare (pana in anul 2006 fusesera raportate 30 cazuri in toata lumea), care tin de o sensibilitate individuala, rostopasca poate da si tulburari hepatice, mergand pana la hepatita.
Aplicata pe piele, rostopasca poate produce alergie, motiv pentru care, inainte de inceperea tratamentului se va face mai intai un test pe o suprafata mica de tegument si abia apoi se va folosI normal
http://www.embarrassingproblems.com/problem/verrucas
http://www.terapii-naturiste.com/plante/plante_medicinale/rostopasca.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rostopasc%C4%83
http://www.formula-as.ro/2007/773/medicina-naturista-25/rostopasca-8064
